Simptomele bolii tratament medical si tratamente alternative
Boala Parkinson sau cum mai este altfel cunoscuta, paralizia tremuratoare, este o boala degenerativa care evolueaza incet. Medicina moderna sustine ca aceasta boala este incurabila dar ca prin administrarea de medicamente corespunzatoare aceasta poate fi tinuta sub control. Totusi acest tratament presupune multe reactii adverse. Boala Parkinson are trei simptome majore: tremurul, chiar si atunci cand nu facem efort, incetinirea miscarii si rigiditatea musculara. Cel mai dificil pentru persoanele cu aceasta boala este inceperea miscarii, ridicarea in picioare si pornirea.. Apar deseori si depresia si incetinirea gandirii. Materia cenusie care se afla adanc in emisfera cerebrala care este responsabila de miscarile fine, este compromisa si principalii neurotransmitatori si producerea de dopamine se reduce. Scopul tratamentului cu medicamente este producerea de dopamine.
Cauze posibile ale bolii
Medicina holistica sustine ca in spatele imbolnavirii cu boala Parkinson exista motive foarte concrete. Aceasta teorie este sustinuta si de Universiatea din Aarhus si de catre cercetatorii care lucreaza la spitalele afiliate acesteia. Ei sustin ca boala Parkinson isi are debutul in intestine. Axa intestin-creier-flora intestinala este strans asociata cu aparitia bolii Parkinson prin intermediul nervului vagus. 15.000 de pacienti care au fost tratati pentru ulcer stomacal, acest tratament presupunand sectionarea nervului vagus, au dobandit imunitate naturale impotriva bolii Parkinson.
Ce legatura are flora intestinala cu creierul?
Multi hormoni si neurotransmitatori sunt produsi in intestine, de exemplu dopamina, serotonina, GABA ( acid aminobutiric) sau acizii grasi cu lant scurt. Toate acestea prezinta o sursa importanta de energie. Deci exista o legatura de necontestat intre buna functionare a creierului prin buna functionare a intestinelor.
Consumul de lapte si boala Parkinson
In urma unui studiu efectuat pe o perioada de 9 ani s-a constatat ca persoanele de sex masculin care consumau mai mult lapte au prezentat un risc de 1,8 mai mare de a se imbolnavi de boala Parkinson. Persoanele de sex feminin au prezentat un risc mai scazut, de 1,3 ori mai mare. Un studio ulterior efectuat timp de 30 de ani la 7500 de barbati a aratat ca cei care au consumat lapte au prezentat un risc de 2,3 ori mai mare decat cei care nu au consumat lapte. De asemenea intr-un studiu efectuat in 2017 pe un numar foarte mare de personae s-a aratat ca riscul aparitiei bolii Parkinson este de 1,56 mai mare la consumatorii de lapte si mai ales la cei care au consumat lapte cu un continut scazut de grasime. Doi cercetatori au ridicat problema galactozei ca principal motiv de aparitie a bolii deoarece modificările imunologice și neuronale cauzate de galactoză sunt similare cu cele ale bolii Parkinson. Nu cred ca mai avem nevoie de alte motive pentru a ne feri de consumul de lapte.
Inflamare in creier
Deja in anii 90 s-a dovedit ca la persoanele care timp de cel putin doi ani au folosit antiinflamatoare care nu erau pe baza de steroizi, cum ar fi ibuprofenul, a scazut cu 40 la suta sau chiar mai mult riscul de a se imbolnavi de boala Parkinson sau de Alzheimer, Asta nu inseamna ca terbuie sa consumam multe antiinflamatoare, ci sa incepem sa consumam acele alimente si suplimente alimentare care reduc inflamatiile care apar in organism. Acestea sunt alimentele bogate in omega 3 cum ar fi pestele de apa rece si fructele de mare.
Colessterolul scazut si riscul reducerii colesterolului
In anii trecuti am fost impinsi sa credem ca colesterolul trebuie sa fie foarte mic in organism si trebuie mentinut la un nivel scazut. Media a fost bombardata cu reclame cu margarina si ulei de floarea soarelui care ajuta la “buna functionare a inimii”. Dar dupa 20-30 de ani am aflat ca din contra, aceste produse nu reduc ci dimpotriva, cresc riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare. Aparitia bolii Parkinson este puternic asociata cu nivelul scazut de colesterol. Colesterolul are rolul de antioxidant in creier, aparandu-l pe acesta de efectele nocive ale radicalilor liberi. Studiile anterioare arata ca medicamentele pentru reducerea colesterolului (statine), au fost considerate adecvate si pentru prevenirea bolii Parkinson. Un studiu eoidemiologic realizat la Penn State Medical University a gasit dovezi ca exact opusul este adevarat si anume ca utilizarea statinelor duce la boala Parkinson.
Legatura dintre deficitul de vitamina D si aparitia bolilor nrurodegenerative
Vitamina D este un puternic antiinflamator si ajuta organismul la eliminarea substantelor nocive care duc la aparitia unor boli foarte grave. Vitamina D se comporta mai mult ca un steroid sau ca un hormon in organism. Formandu-se direct din colesterol nu este de mirare ca cei care sunt bolnavi de boli neurodegenerative cum ar fi Parkinson, Alzheimer sau SM, au deficiente de vitamina D in organism.
Efectele pozitice ale coenzimei Q10
Medicamentele care sunt folosite pentru reducerea colesterolului reduc totodata si nivelul coenzimei Q10 in organism. Daca folosim coenzima Q10 reducem si reactiile adverse care apar in urma administrarii acestor medicamente. Totodata acestea ajuta si in cazul migrenelor a depresiei si in cazul bolii Parkinson.
Stresul oxidative si creierul
Este bine stiut ca stresul oxidative are legatura directa cu degenerarea creierului. Studiile au aratat ca radicalii liberi dauneaza proteinelor la debutul deficientei cognitive, adica mult mai devreme decat debutul semnelor bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimer. Din pacate, in momentul in care aflam diagnosticul este deja prea tarziu. Daca vrem sa reducem daunele provocate de stresul oxidativ si efectul daunator al radicalilor liberi aupra creierului, trebuie sa reducem glicatia proteinelor. Asta inseamna ca trebuie sa eliminam consumul de zahar. Iarasi si iarasi ne intoarcem la importanta unei alimentatii sanatoase. Eliminarea consumului de zahar, alimentatia fara gluten si fara lactoza ….poate ca totusi asta calea de urmat.
Cosmarul dietelor, caloriile
Datele epidemiologice ne arata ca la acele persoane care consuma mai putine calorii, riscul de accidente vasculare si de aparitie a bolilor nerurodegenerative este mai mic. Exista o stransa legatura intre consumul de alimente pe cap de locuitor si aparitia bolii Alzheimer si accidentelor vasculare. Consumul mic de calorii reduce producerea de radicali liberi si in acelasi timp stimuleaza productia de energie in mitocondrii. Putem reduce aportul de calorii in organism si prin postul intermitent.
Dieta ketogena si boala Parkinson
Retsrictia calorica poate declansa o varietate de procese care protejeaza creierul si in acelasi timp stimuleaza cresterea cailor neuronale noi. Toate acestea pot fi obtinute prin consumul asa numitelor grasimi speciale. Dieta ketogena a aparut la inceputul anilor 1920 ca un tratament folosit pentru tratarea eplepsiei, iar in zilele noastre aceasta este folosita ca o terapie pentru tratarea bolii Parkinson, Alzheimer, ALS si chiar si autism. Intr-un studiu publicat in 2005 putem citi ca dupa o dieta ketogena care a durat 28 de zile simptomele prezentate de pacientii cu Parkinson s-au ameliorat major, iar rezultatele obtinute au rivalizat cu rezultatele obtinute in urma medicatiei sau chiar a operatiei pe creier.
Coaja de plantan (Psyllium)
Studii atent efectuate au dovedit ca suplimentele alimentare produse din fibrele din coaja de plantan amelioreaza constipatia si unele simptome ale sindromului colonului iritabil. La pacienții cu constipație cronică, consumul a 5 g de semințe de plantan de două ori pe zi a îmbunătățit consistența scaunului și a crescut frecvența acestuia.
